The Christus statueThe Church of Jesus Christ of Latter-day Saints Search | Feedback | Site Map | Help | Country Sites |
Haamataraa Broadcast General Conference Archives
Conferences
Atopa 2005
Te mau taime nehenehe roa a‘e

Te mau taime nehenehe roa a‘e

Bonnie D. Parkin
Peresideni rahi no te Sotaiete Tauturu

Mai te mea e, te imi nei tatou i te Fatu e Ta’na arata‘iraa, mai te mea e, tei ni‘a outou i te e‘a no te ho‘i atu i to tatou Metua i te ao ra ra, i reira taua taime mărû ra e tae mai ai.

Bonnie D. ParkinTe oaoa nei tatou no to tatou peropheta ora, te peresideni Gordon B. Hinckley, e no ta’na mau parau, « Ia haamaitai mai te Atua i te Sotaiete Tauturu a te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ».1 Te mau tuahine ato‘a i roto i teie Ekalesia, e melo ana‘e ratou paato‘a no te Sotaiete Tauturu. E ite tatou tata‘itahi i te here e vai nei i roto i teie faanahonahoraa hanahana.

Te horuhoru nei to‘u aau no outou e te mau tuahine tei farerei iho nei i te mau ati o te natura. Te oaoa nei râ vau i te mau parau no ni‘a i te mau tuahine parau ti‘a tei tavini e tei tavinihia. Na roto i te taviniraa, e roaa i te taata tavini e te taata tei tavinihia te here o te Fatu. I roto i teie taime ati rahi, te pure nei au ia ite outou i To’na here e tae noa’tu i to‘u here e i te here o to outou mau tuahine e rave rahi no te Sotaiete Tauturu.

Ua faataa mai te peropheta Iosepha Semita i te tereraa o te Sotaiete Tauturu a parau ai oia i te mau tuahine i te matahiti 1842 e : « Ua ti‘a ïa ia vai i roto i te mau tuahine te aau aroha – inaha, i teie nei, tei roto outou i te hoê ti‘araa i reira e ti‘a ai ia outou ia haa ia au i taua mau huru aroha ra ta te Atua i horo‘a mai ia outou na. Mai te mea e, e haapa‘o outou i teie mau parau tumu, aue ïa te faahiahia e te hanahana e ! »2

Ua faaitoito te peropheta Iosepha i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i tahito ra ia rave i te ohipa. Tatou i teie mahana, e nehenehe ato‘a tatou ia riro « ei mauhaa i roto i te rima o te Atua ia faatupu i teie nei ohipa rahi ».3

Eaha te auraa no te parau ra e, ia riro ei mauhaa i te mau mahana ato‘a ? Te feruri nei au e, to’na auraa, o te faaamuraa ïa ia vetahi ê. Ua parau o Iosepha Semita i te reira e, ia haa « ia au i taua mau huru aroha ra » i roto i to tatou aau. Ua farii au i te tahi mau taime au maitai, a ite ai au e, ua faaohipa te Fatu ia‘u ei mauhaa. Te ti‘aturi nei au e, mai te reira ato‘a outou, ua arata‘i ato‘a-hia outou e ua tauturuhia outou i te taime a haapii ai outou, a tamahanahana ai outou, e a faaitoito ai outou.

Noa’tu râ i te reira, tatou te mau vahine, e mea etaeta tatou i ni‘a ia tatou iho ! Parau mau ta‘u e parau atu nei, e maitai rahi to tatou tata‘itahi, hau atu i ta tatou e feruri nei. Titauhia ia tatou ia ite e ia haapoupou i te mau mea ti‘a ta tatou e rave nei. Mai te mea ra e, te rahiraa o te mau mea ta tatou e rave nei, e mau mea ha’iha’i roa ïa e te faufaa ore – oia ho‘i, te tahi noa tuhaa iti o te oraraa i te mau mahana ato‘a. Ia pii-ana‘e-hia tatou « no te faaite i ta tatou tiaauraa i mua ia Iehova »4, mai te au i ta te peropheta Iosepha i parau mai ra, ua ite au e, e rave rahi te mau mea ta tatou e faaite.

Teie te hoê hi‘oraa. Aita i maoro a‘e nei ua ani au ia Elder William W. Parmley i te tahi mau mea ta’na e haamana‘o ra no ni‘a i to’na metua vahine, o LaVern Parmley, tei riro na ei peresideni rahi no te Paraimere e 23 matahiti te maoro. Aita oia i paraparau mai no ni‘a i ta’na mau a‘oraa i roto i te amuiraa rahi, e aore ra, no ni‘a i te mau faanahonahoraa ta’na i faatupu. Ua paraparau mai râ oia i te mau taime nehenehe roa a‘e i te 17raa o to’na matahiti, e te faaineine ra oia no te haere i te fare haapiiraa tuarua. Te haamana‘o ra oia i to’na parahiraa i pihai iho i to’na metua vahine a haapii ai oia ia’na nahea ia nira i te hoê pitopito. No te mau tamarii o te mau huru matahiti ato‘a, e mea mure ore te mau ohipa rii ha’iha’i roa e te ohie.

E ere o tatou paato‘a te vai ra te tamarii no te haapii i te ohipa nira. Teie mau tuahine i tahito ra, mai ia tatou ato‘a ratou. Ua faaipoipohia te tahi, aita te tahi i faaea i te tane, e vahine ivi te tahi, tera râ, ua hoê ratou i roto i te ohipa. Na roto i to‘u taeraa i rotopu ia outou i te mau fenua e te mau vahi e rave rahi, ua ite au i to outou here. E te mau tuahine, ua here au ia outou, e ua ite au e, ua here ato‘a te Fatu ia outou.

I teie nei, e rave rahi o outou aitâ i faaea i te tane. E piahi anei ; te rave ra anei i te ohipa ; e mea apî outou i roto i te Sotaiete Tauturu. Te tahi pae o outou e mea maoro i teie nei i te riroraa ei melo. A ti‘aturi i ta‘u mau parau, e mea faufaa outou tata‘itahi e e mea hinaarohia outou. Te horo‘a nei outou tata‘itahi i te here, te puai, te mana‘o e te iteraa papû i roto i teie ohipa. Ua riro ta outou mau tautooraa no te parahi-tamau-noa i pihai iho i te Varua ei haamaitairaa ia tatou paato‘a, no te mea, ua haapii outou ia ti‘aturi i te varua no te farii i te puai e i te arata‘iraa.

I te hoê pô ua farii te hoê tuahine otahi, o Cynthia, i te hoê faaururaa ia haere e hi‘o i te hoê tuahine ta’na e hahaere nei. I te haereraa’tu o Cynthia i to’na fare, te ite ra oia hoê vahine haapa‘o tamarii i rapae i te fare ma‘i, e e piti na tamarii, toopiti ato‘a ra ua paapaa i te auahi. I te faarooraa o Cynthia i te reira vahine i te piiraa i te i‘oa o te tamahine na’ina’i ra, puta mai nei te hoê iteraa i roto i to’na upoo: oia ho‘i, ua ite na oia i teie na tamarii i te tau a rave ai oia i ta’na misioni i Bolivia, e maha matahiti na mua’tu. I muri a‘e i to’na haamatau-faahou-raa i teie na tamarii i roto i te aua o te fare ma’i, ua ite a‘era oia e, te ora mai ra te ma’i o teie na tamarii, tera râ, i te pae o te feruriraa, e mea fifi roa ïa raua, i te mea e, aita e utuafare no te tauturu ia raua. Ua haamata o Cynthia i te hahaere i na tamarii e i te haapa‘o ia raua. Na roto i to’na faarooraa i te reo o te varua, ua riro o Cynthia ei mauhaa na te Atua no te haamaitai e toopiti na tamarii pe‘ape‘a.

Ua rave anei oia i te reira ohipa no te mea e vahine otahi noa â oia ? Aita. No te mea râ, ua faaroo oia i te reo o te varua, e ua pûpû i to’na aau i te Atua. Mai te mea e, ua tano to tatou huru i ni‘a i to te varua, mai te mea e, te imi nei tatou i te Fatu e ta’na arata‘iraa, mai te mea e, tei ni‘a outou i i te e‘a no te ho‘i atu i to tatou Metua i te ao ra ra, i reira taua taime mărû ra e tae mai ai. E faariro tatou i taua mau taime ra ei mau taime tao‘a rahi, i te mea e, ua riro tatou ei mauhaa i roto i te rima o te Atua.

I te tahi taime te tupu nei te tahi mau mea mana‘o-ore-hia i roto i to tatou oraraa, e no reira, ua titauhia ia tatou ia taui « te faanahoraa A » i ni‘a i « te faanahoraa B ». Ua papa’i te hoê tuahine otahi i teie parau: « Aita vau e mana‘o nei e, ua farii a‘e nei au i te oaoa mau i roto i to‘u oraraa taata paari tae roa mai i te taime a ite ai au e, to‘u faufaa i roto i to‘u huru taata e to‘u huru ei tamahine na to‘u Metua i te Ao ra, e ere ïa no roto mai i to‘u ti‘araa e vahine faaipoipo e aore ra, aita. I taua taime ra, ua haamata vau i te faatumu i to‘u mana‘o i ni‘a i to‘u iho tupuraa varua, eiaha râ i ni‘a i te iteraa e, ua faaipoipohia anei au ».5

Te ite ra tatou i te rahi o te ite e apohia e tatou, e te tupuraa tatou i te rahi, ia faaite ana‘e tatou te tahi i te tahi, i to tatou iteraa papû e, te ora nei te Fatu e ua here oia ia tatou. Mai ta‘u i parau atu na, ahiri e, e nehenehe ta‘u e faatupu i te hoê ohipa no outou tata‘itahi, o te iteraa ïa outou i te here o te Fatu i roto i to outou oraraa i te mau mahana ato‘a.

I te tahi taime, e tae mai taua here ra ma te mana‘o-ore-hia. Te hope nei te haapiiraa a Kristen i reira oia e haafetiahia ai, e no fanau noa mai nei oia i te piti o ta’na tamarii. Ua feruri oia e, tei mua roa te tahi atu mau piahi e haafetiahia, e no reira, aita oia e anaanatae i te haere i te tamaaraa no taua haafetiaraa ra. E ua tano mau hoa to’na mata‘uraa, inaha, i te taime tamaaraa, ua anihia i te mau piahi ia faaite i te mau ohipa ta ratou i rave. Te parau ra o Kristen e, « ua tupu a‘era to‘u huru ê, e to‘u haamâ. Aita hoê mea no te pii ia‘u, aita hoê ti‘araa teitei, aita e toro‘a faahiahia ». Hau roa’tu i te inoraa, e tai‘o te orometua i te tapura i te taime e horo‘a ai oia i te parau tu‘ite i te piahi ra. Te vahine na mua’tu ia Kristen, e mea rahi mau ta’na mau ohipa i rave: e parau tu‘ite taote philotopho ta’na, te farii nei oia i te piti o ta’na « master », e ua riro ato‘a na oia ei tavana ! Ua popo te taata i teie vahine.

No Kristen i teie nei. Ua horo‘a atu oia i ta’na api parau uouo i te orometua ra, ma te faa‘oroma‘i eiaha to’na roimata ia tahe. Ua riro na teie orometua ei orometua na’na, e ua haapoupou na oia i ta’na mau ohipa i rave. Ua hi‘o a‘era te orometua i ni‘a i ta’na api parau uouo. E ma te faataime ore, ua parau a‘era oia e, « Tei ia Kristen nei te ohipa fifi roa a‘e i roto i te oraraa sotaiete ». Ua faaearii oia maa taime iti, e i muri iho, parau a‘era ma te reo puai, « Oia te metua vahine no ta’na mau tamarii ». E ere te tahi noa poporaa faatura tei faaroohia, ua ti‘a râ te taata i ni‘a. E ua huro te taata i taua pô ra ; e huro no te metua vahine i roto i taua piha ra.

E te mau metua vahine, e mauhaa outou i roto i te rima o te Atua, ma te faaueraa hanahana ia haapii e ia haapa‘o i ta outou mau tamarii. Te titau nei te mau tamarii na’ina’i i to outou rima maitai e te here. Ia tuu ana‘e outou ia ratou na mua roa, e tauturu mai te Fatu ia outou i te tavini-maitai-raa ia ratou.

Outou e mau tamarii paari ta outou, te hinaarohia ra outou i roto i te fare. Oia mau, mea fifi i te tahi mau taime, tera râ, mea rahi te oaoa e vai ra. A imi i te reira. E maha tamaiti itoito ta‘u, e na roto i te reira, ua haapii mai au i te tahi mau mea no ni‘a i te riroraa ei mauhaa: A fana‘o i te puai o teie mau matahiti ! A faariro i to outou fare ei vahi hau, te oaoa, te mărû, i reira e farii-poupou-hia ai te mau hoa. A faaroo, a here, a faati‘a i ta outou mau tamarii i te mau aamu no to outou tamariiraa e to outou taurearearaa.

A titau i te tahi mau titauraa i ta outou mau tamarii. Ua haamauhia i roto i to matou utuafare te hoê hora ho‘iraa i te fare, e ua parau maua i ta maua mau tamaroa e, e taoto te Varua Maitai i te hora ahuru ma piti i te pô. Ia ore ratou e tae mai i te fare, maa taime i muri mai, ua parau mai te Varua Maitai ia‘u ia haere e imi ia ratou. Ua maere te tahi mau hoa tamahine to ratou ! Te ata nei matou i teie nei i te reira huru – tera râ, te parau nei au e, i teie ïa taime matou e ata ai, ua paari pai ratou i teie nei.

Tei reira outou i te taime e hinaaro ai ta outou mau tamarii ia outou. A parahi i ni‘a i te ro‘i e a oaoa i te aparaparauraa o te tu‘iraa pô – tamata ia vai ara noa ! A pure i te Fatu ia faauru mai ia outou. Haapinepine i te faaore i te hapa. A ma‘iti maite i ta outou mau aroraa. Haapinepine i te faaite papû no ni‘a ia Iesu Mesia e To’na maitai, e no ni‘a i te Faaho‘i-faahou-raa mai. Te mea faufaa roa’tu, a faaite ia ratou i to outou ti‘aturi i te Fatu.

Mai te mea e, ua rarahi ta outou mau tamarii e ua haere ê ; mai te mea e, e tuahine otahi outou, ua faataa ê i ta outou tane, e aore ra, e vahine ivi, eiaha e vaiiho i te reira mau huru ti‘araa to outou ia faatere i to outou hinaaro ia faaite i to outou mau iteraa no te oraraa. E hinaarohia to outou reo.

I roto i te haapiiraa na te Sotaiete Tauturu i te sabati i roto i ta‘u paroita, te paraparau ra matou no ni‘a i te parau no te hoê faaipoiporaa maitai. Na ô maira te tuahine ra o Lisa e, « Ia‘u i mana‘o, e ere paha te mea tano roa na‘u ia parau i te hoê parau no te mea, ua taa vau i ta‘u tane. Tera râ, te mea tei tape‘a noa ia‘u, maori râ, ta‘u ïa mau fafauraa no te hiero ». I muri a‘e i te haapiiraa, ua ani au i te tahi mau tuahine apî paari no te Sotaiete Tauturu eaha te mea i roto i teie haapiiraa tei au no ratou. Ua parau maira ratou e, « ua putapû roa matou i te parau a Lisa ».

E teie nei, e au mau tuahine paari e, te ite ra vau i te hoho‘a o te Atua i roto i to outou mata na. E rave rahi oraraa tei putapû i to outou paari, to outou faa‘oroma‘i, e to outou iteraa ! E parau matarohia na to‘u mama hoovai, o Mary, e 90 matahiti, ia parau e: « Te feruri nei te taata e, ua ruau vau, no reira, aita vau i ite i te hoê noa a‘e mea ». Te hinaaro nei au e faaite atu ia outou i te ohipa ta’na i ite e ta’na i rave. A ora ai oia i roto i te hoê vahi nohoraa no te feia paari, ua ani o Mary i te raatira, e ti‘a anei ia ratou ia faaohipa i te hoê piha ei vahi pureraa. Ua parau maira te raatira e aita, no te mea e ere teie pû i te hoê pû faaroo. Aita oia i farii i ta’na pahonoraa ! Ma te apitihia mai e te tahi atu mau tuahine paari, ua onoono noa o Mary e tae roa’tu i te taime ua horo‘ahia mai te hoê piha. Aita i maoro i muri iho, ua faati‘ahia te hoê amaa, e ua putuputu noa te mau melo i te mau sabati ato‘a no te amu i te oro‘a e no te faaapî i ta ratou mau fafauraa. E ere te matahiti i te hoê patu no te riroraa ei mauhaa i roto i te rima o te Atua.

Ua rau te mau rave‘a no te riroraa ei mauhaa i roto i te rima o te Atua: Mai teie te huru, ia riro outou ei tuahine hahaere utuafare maitai mai ta outou i titau noa na ; a ani i te hoê tamahine paari otahi no ni‘a i te mea ta’na e hinaaro ia rave, eiaha râ e ani e, no te aha aitâ oia i faaipoipohia’tura ; a opere, eiaha e tape‘a noa ; a ma‘iti maitai i to outou ahu, ta outou parau, e te faaoaoaraa ; ia ataata outou i ni‘a i ta outou tane faaipoipo e aore ra i ni‘a i te hoê tamarii tei ite e, ua faatupu oia i te inoino e te aau mauiui ; a tauahi i te hoê tamahine ; a haapii i roto i te piha haapa‘oraa tamarii ma te aau oaoa ; a faaite e, te oaoa nei outou i roto i te oraraa na roto i to outou huru. Teie te parau a te peropheta Iosepha no ni‘a i taua mau tautooraa ra, « Mai te mea e, e haapa‘o outou i taua mau maitai ra, eita e nehenehe e opani i te mau melahi ia riro ei hoa no outou ».6

Te faaite papû nei au e, tei roto tatou i te ohipa a te Atua. Mauruuru ia outou no to outou haapa‘o i to outou mau utuafare, i te Sotaiete Tauturu, e i te Ekalesia. Mauruuru no te riroraa ei mauhaa i roto i te rima o te Fatu no te faatupu i teie ohipa rahi. Ia iteahia ia outou te here o te Atua i roto i to outou oraraa e ia faaite i te reira here ia vetahi ê, ta‘u ïa pure na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, Amene.

Te mau nota

1. Mauhaa i roto i te rima o te Atua (hoho‘a video i roto i te putuputuraa rahi a te Sotaiete Tauturu 2005).

2. Relief Society Minutec, 28 no eperera 1842, parau haaputu a te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, 38.

3. Alama 26:3.

4. Relief Society Minutec, 28 no eperera 1842, 34.

5. Mau rata a te taata iho.

6. Relief Society Minutec, 28 no eperera 1842, 38.

 
© 2008 Intellectual Reserve, Inc. All rights reserved.   Rights and use information.  Privacy policy