The Christus statueThe Church of Jesus Christ of Latter-day Saints Search | Feedback | Site Map | Help | Country Sites |
Haamataraa Te mau reo Tabula Ohipa Rahi
Amuiraa Rahi
April 2005
Te viretu no te maitai

Te viretu no te maitai

Elder Joseph B. Wirthlin
No te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo

Ua riro te maitai ei tumu no te oraraa tiretiera. Te maitai, te huru ïa o te hoê taata no te Mesia i ni‘a i te tahi atu mau taata.

Elder Joseph B. WirthlinE rave rahi matahiti i teie nei, i to‘u pii-raa-hia ei episekopo, ua hinaaro vau ia haere te episekoporaa e farerei i te feia tei topa i roto i te paruparu i roto i te Ekalesia e ia hi‘o e, te vai ra anei te tahi mea ta matou e nehenehe ia rave no te hopoi atu i te mau haamaitairaa o te evanelia i roto i to ratou oraraa.

I te hoê mahana, ua farerei matou i te hoê taata tei te faito e 50 e tiahapa matahiti to’na. E taata tata‘i matini hi‘oraa maitai e te tura. Ua parau maira oia ia‘u e, te taime hopea a haere ai oia i te pureraa, i te tau ïa e tamaiti apî noa â oia. Ua tupu te hoê ohipa i taua mahana ra. Inaha, e ere to’na huru i te mea maitai i roto i te piha haapiiraa, e mea maniania roa oia, no reira, ua riri to’na orometua,e ua huti atura ia’na i rapae i te piha haapiiraa, e ua parau atura ia’na eiaha e ho‘i faahou mai.

Aita ihoa oia i ho‘i faahou mai.

E mea taa ê mau ia hi‘o e, e nehenehe ta te hoê parau iti au ore tei faahitihia hau atu i te maha ahuru matahiti i ma‘iri ra, e faatupu i te hoê ohipa teimaha. Ua tupu mau te reira. Te mea i roaa mai, maori râ, aita teie taata i ho‘i faahou i te pureraa. Aita atoa ta’na vahine, e aore ra, ta’na mau tamarii.

Ua tatarahapa vau i mua ia’na, e ua faaite atu vau i to‘u pe‘ape‘a i te mea e, ua na reirahia oia i te parau. Ua parau atu vau ia’na e, e mea pe‘ape‘a mau i te mea e, na roto noa i te hoê parau tei faahitihia na roto i te rû, e e râ ê te roaraa te tau, ua faaere roa te reira i to’na utuafare i te mau haamaitairaa e roaa mai na roto i te raveraa i te ohipa i roto i te Ekalesia.

Na ô atura vau ia’na e, « I muri a‘e e 40 matahiti te maoro, ua tae i te taime e mea ti‘a i te Ekalesia ia faatitiaifaro i ta’na hape. »

Ua imi au i te mau rave‘a atoa no te reira. Ua haapapû atu vau ia’na e, e farii-poupou-hia oia ia ho‘i mai, e te hinaarohia ra oia. Ua oaoa vau i te ho‘iraa mai teie taata e to’na utuafare i te pureraa e i te riroraa mai ei mau melo puai e te haapa‘o. Te vahi taa ê roa, maori râ, ua riro mai teie taea‘e maitai ei taea‘e hahaere utuafare maitai, no te mea, ua taa ia’na e, e nehenehe te hoê mea iti na’ina’i roa mai te hoê parau au ore, e faatupu mai i te tahi mau mea o te vai e hope noa’tu te oraraa, e penei a‘e paha, haere ti‘a roa’tu i ô mai.

Ua riro te maitai ei tumu no te mana rahi, e o te huru mau ïa o te tane e te vahine hi‘oraa teitei o ta‘u i ite. Ua riro te maitai ei rave‘a no te iriti i te mau uputa e no te faatupu i te hoa. Na te reira e tamărû i te aau e e faatupu i te mau auraa e ti‘a i te vairaa.

Eita te parau maitai e faateitei i to tatou varua i te taime ana‘e a faahitihia ai te reira, e vai râ te reira i roto ia tatou i te roaraa o te tau. I te hoê mahana, te haere ra vau i te haapiiraa tuarua, haapoupou maira te hoê taata e hitu matahiti paari a‘e ia‘u, no ta‘u huru ha‘uti i roto i te hoê faahororaa popo. Aita oia i haapoupou noa ia‘u no ta‘u ha‘utiraa maitai, ua hi‘o atoa râ oia e, e taata maitai atoa vau i roto i te ha‘utiraa. Noa’tu e, a 60 matahiti i teie nei te tupuraa teie aparauraa, noa’tu atoa e, e mea papû maitai e, aita teie taata tei haapoupou mai ia‘u, e haamana‘o faahou ra i teie aparauraa, te haamana‘o noa nei â vau i te mau parau maitai tei parauhia mai i ni‘a ia‘u i taua mahana ra, na Gordon B. Hinckley, tei riro mai i muri a‘e ei peresideni no te Ekalesia.

Te aupuru e te maitai, ua nati apipitihia te reira na huru i ni‘a i te peresideni Hinckley. I te poheraa to‘u metua tane i te matahiti 1963, o te peresideni Hinckley te taata matamua tei haere mai i ô matou. Eita roa’tu e mo‘ehia ia‘u to’na maitai. Ua horo‘a oia i te hoê haamaitairaa i to‘u metua vahine, e, taa ê atu te tahi mau mea, ua fafau oia e, ua rau te mau mea ta’na e tia’i, e e mea mărû to’na oraraa. Na teie mau parau i tamahanahana e i faaitoito ia’na e ia‘u, e ore roa ho‘i e mo‘ehia ia‘u to’na maitai.

Ua riro te maitai ei tumu no te oraraa tiretiera. Te maitai, te huru ïa o te hoê taata no te Mesia i ni‘a i te tahi atu mau taata. Ia riro te maitai ei tumu no ta tatou mau parau e ta tatou peu i te vahi ohiparaa, i te fare haapiiraa, i te fare pureraa, e i roto ihoa râ i to tatou utuafare.

O Iesu, to tatou Faaora, te hoho‘a tumu no te maitai e te aroha. Ua faaora Oia i tei roohia i te ma‘i. Ua pau te rahiraa taime o To’na oraraa i te utuuturaa i te hoê taata e aore ra, i te taata e rave rahi. Ua paraparau Oia ma te here i te vahine Samaria tei faainohia e te mau taata e rave rahi. Ua haapii Oia i Ta’na mau pĭpĭ ia tuu noa i te tamarii ia haere mai Ia‘u ra. Ua faaite Oia i te maitai i te taata tei rave i te hara, ma te faahapa i te hara, eiaha râ te rave hara. Na roto i te maitai, ua faati‘a oia i te rahiraa tauatini taata ati Nephi ia haere mai e ia fafa i te puta naero i ni‘a i To’na na rima e To’na na avae. Area râ, Ta’na ohipa here rahi roa a‘e, To’na ïa tusia taraehara, tei faati‘amâ i te mau taata atoa i te pohe, e i te hara, mai te mea e, e tatarahapa ratou.

Ua faaite te peropheta Iosepha Semita i te hoho‘a no te maitai i roto i to’na oraraa, i te mau huru taata atoa, te feia paari e te feia apî. Teie te hoê tamaiti iti tei fana‘o i te maitai o te peropheta Iosepha Semita, inaha, te haamana‘o ra oia e:

« Te haere ra maua o to‘u tuaana i te haapiiraa, na pihaiiho i te fare tei parauhia te fare parpaing o Iosepha. Ua ûa noa i te mahana na mua’tu, no reira, mea vari paruparu roa, na ni‘a ihoa râ i taua purumu ra. Ua mure te avae o to‘u tuaana o Wallace e to‘u atoa i roto i te vari, e aita e matara faahou, e no reira, mai te mau tamarii atoa, ua hamata maua i te ta‘i i te mea e, ua mana‘o maua e, e vai noa maua i reira. I to‘u râ hi‘oraa’tu i ni‘a, ite atura vau i te hoa here o te mau tamarii, oia te peropheta Iosepha Semita, i te haereraa mai ia maua ra. Aita i maoro, tei ni‘a maua i te repo mărô. I muri iho, ua tipapa ihora oia i raro e ua tamâ a‘era i te repo i ni‘a i to maua na tiaa iti na’ina’i teimaha roa, huti maira i to’na horoi i rapae i to’na pute, e ua tamaro ihora i to maua mata rari roimata. Ua faahiti maira oia i te mau parau mărû e te oaoa i ni‘a ia maua e ua tuu atura ia maua ia haere i te haapiiraa ma te oaoa. »1

Aita e mono to te huru maitai i roto i te fare. Ua apo mai au i teie haapiiraa mai roto mai i to‘u metua tane. Ua tamau noa oia i te faaroo i te a‘oraa a to‘u metua vahine. E no reira, ua riro oia ei taata maitai a‘e, te paari a‘e e te maitai a‘e.

Ua tamata vau i te pee i te huru o to‘u metua tane, e i te faaroo i te mana‘o o ta‘u vahine. Ua haafaufaa vau i to’na mana‘o. Teie te hoê hi‘oraa, ia haamata ana‘e ta‘u vahine i te parau e, « Te mana‘o nei au e, e tano paha ia feruri oe i… » I taua taime ra ihoa, e faaroo vau i taua parau ra, e e haamata atoa vau i te feruri i te mea hape ta‘u i rave. E pinepine hou ta‘u vahine a faaoti ai i ta’na parau, ua faanaho a‘e na vau i te hoê parau tatarahapa.

Oia mau, ua riro ta‘u vahine ei hoho‘a no te maitai, te mărû, e te aroha. Ua riro to’na mau mana‘o, ta’na mau a‘oraa, e ta’na patururaa ei mau mea faufaa rahi no‘u. Na roto ia’na, ua riro atoa vau, ei taata maitai, te paari e te here a‘e.

Te mau mea ta outou e parau, te ta‘i o to outou reo, te riri e aore ra, te hau o ta outou mau parau, e ite ta outou mau tamarii e o vetahi ê i te reira mau mea atoa. Na roto ia outou, e ite e e apo ratou i te mau mea maitai e te mau mea ino atoa ta tatou e parau e aore ra, e rave. Aita hoê mea e nehenehe e faaite maitai i to outou huru, hau atu i te huru o ta outou haapa‘oraa i te tahi e te tahi i roto i te fare.

Ua ui maere pinepine noa vau e, no te aha te tahi mau taata i feruri ai e, e nehenehe ta ratou e faaino ia vetahi ê. Eita e ore e, tei roto roa te reira peu i to ratou toto, e ua riro ei ohipa matarohia e ratou, e i te tahi taime, aita ratou e feruri faahou i te reira. E faaino ratou i te mau taata atoa-mai te huru arata‘iraa himene a te tuahine Tetuanui, te huru haapii a te taea‘e Paraita i te hoê haapiiraa e aore ra, te tanuraa i to’na aua.

Noa’tu e te mana‘o nei tatou e, aita te pe‘ape‘a e tupu nei na roto i ta tatou mau parau, e tupu mai hoa te tahi mau mea. Ua haamana‘o vau i te parau no te hoê tamaiti o tei horo‘a’tu i te hoê vehi rata moni i to’na episekopo ra ma te parau atu e, na’na tera. No te haapii i teie tamaiti, ua parau atura te episekopo e, e mea titauhia ia’na ia papa‘i i ni‘a i te api parau horo‘araa e, no te tuhaa ahuru anei, no te haapaeraa maa anei, e aore ra, no te tahi anei ohipa ê atu. Ua haapapû â taua tamaiti iti ra e, tera moni, na te episekopo ïa. I to te episekopo uiraa’tu e, no te aha, pahono mai nei taua tamaiti ra e, « No te mea ua parau mai to‘u metua tane e, o oe te hoê episekopo veve roa a‘e e vai nei. »

E ere te Ekalesia i te hoê vahi i reira te mau taata maitai roa e haaputuputu ai no te parau i te mau parau maitai roa, e aore ra, no te feruri i te mau mana‘o maitai roa, e aore ra, no te farii i te mau iteraa maitai roa. Te Ekalesia, o te hoê ïa vahi i reira te feia hapehape e putuputu ai no te faaitoito, no te paturu, e no te tavini te tahi e te tahi, a haere tamau ai tatou i mua i roto i to tatou tere no te ho‘i atu i mua i to tatou Metua i te Ao ra.

E purumu taa ê ta tatou tata‘itahi e ratere i roto i teie nei oraraa. E mea taa ê te vitiviti o te tere o te tahi e te tahi. E riro te mau faahemaraa e haafifi ra i to oe taea‘e i te ore roa’tu e haape‘ape‘a ia oe. E riro to oe mau puai ei ohipa fifi roa no te tahi atu taata.

Eiaha roa’tu e vahavaha i te feia e ere mai ia outou te maitai. Eiaha e inoino mai te mea e, aita te tahi taata i ite maitai i te nira i te ahu mai ia outou te huru, aita e nehenehe ia taora maitai mai ia outou, aita e hoê maitai, e aore ra, e pu‘e maitai, e aore ra, e faanehenehe maitai mai ia outou te huru.

E mau tamarii ana‘e tatou na to tatou Metua i te Ao ra. Hoê â ta tatou opuaraa i ô nei : Haapii i te here Ia’na ma to tatou aau atoa, te varua, te mana‘o, e te puai, e ia aroha i to tatou taata tupu mai ia tatou iho.2

Hoê rave‘a e ti‘a ia outou ia faito i to outou faufaa i roto i te basileia o te Atua, o te uiraa ïa e, « Eaha te maitai o ta‘u tautururaa ia vetahi ê ia ra‘ehia ia ratou to ratou puai ? Te paturu ra anei au ia vetahi ê i roto i te Ekalesia, e aore ra, te faaino noa nei au ia ratou ? »

Mai te mea e, te faaino nei outou ia vetahi ê, te haaparuparu ra ïa outou i te Ekalesia. Mai te mea e, te patu nei outou ia vetahi ê, te patu atoa nei ïa outou i te basileia o te Atua. Mai te maitai o te Metua i te Ao ra, ia maitai atoa tatou i ni‘a ia vetahi ê e ti‘a ai.

O Elder James E. Talmage te hoê taata tei ite-maite-hia no ta’na mau haapiiraa tumu, e ua faaite oia i te maitai rahi i te hoê utuafare ati tapiri mai i ô ratou. Aita roa’tu i matau ia’na. Hou a riro ai oia ei Aposetolo, e metua tane apî oia, ua ite oia e, e fifi rahi to roto i te hoê utuafare tapiri mai i ô ratou, inaha, te ro‘ihia ra te reira utuafare rahi i te ma‘i ri‘ari‘a o te diphteria. Aita oia i haapa‘o e, e ere ratou i te melo no te Ekalesia, no to’na râ maitai e to’na aroha, i ohipa ai oia. Ua tamata tuutuu ore noa te Sotaiete Tauturu i te imi i te taata no te haere e tauturu, aita râ hoê taata e hinaaro, no te mea, e ma‘i pee teie.

I to’na taeraa’tu i reira, te ite nei o James i te hoê tamarii, ua pohe, e piti mea ino roa. Ua haamata ‘oi‘oi oia i te ohipa na roto i te tamâraa i teie fare repo, te faaineineraa i te tino apî no te huna, te tamâraa e te haamaitairaa i te tahi atu mau tamarii ma‘i, e pô noa’tu taua mahana ra. Ia po‘ipo‘i a‘e, ua ho‘i faahou mai oia, e te ite nei oia i te tahi faahou tamarii tei pohe i taua pô ra. Ua papa‘i oia i roto i to’na buka aamu e: « Te mauiui noa’toa ra te toru o te tamarii.Ua papa‘i oia i roto i to’na buka aamu e : « Ua tape‘a maitai teie tamahine i to‘u arapoa, ma te hota pinepine i te [tirotiro] i ni‘a i to‘u mata e to‘u ahu... Noa’tu râ, aita ta‘u e nehenehe e tuu ia’na i raro. I roto i tera afa hora na mua a‘e i to’na poheraa, ua amoamo noa vau i taua tino iti i roto i to‘u na rima. Ua pohe oia ma te mamae rahi i te hora 10:10 i te po‘ipo‘i. No reira, e toru ïa tamarii tei pohe i roto i te area e 24 hora. » I muri iho, ua tauturu oia i te utuafare i roto i te mau ohipa no te hunaraa, e ua paraparau atoa i roto i te oro‘a pureraa hunaraa.3 Ua rave oia i teie mau mea atoa no te hoê utuafare matau-ore-hia e a’na. Teie mau te hoê hi‘oraa rahi o te maitai o te Mesia !

Ia î ana‘e tatou i te maitai, eita tatou e haava. Ua haapii mai te Faaora e, « Eiaha e faaino atu, e eita outou e faainohia mai; eiaha e faahapa’tu, e eita outou e faahapahia mai : e faaore atu i te hara, e e faaorehia mai ta outou. »4 Ua haapii atoa mai oia e, « o ta outou ho‘i e faaino ia vetahi ê ra, e faaino-atoa-hia ïa outou i te reira; e te faito ta outou e faito atura, o te faito atoa ïa i ta outou. »5

E ui mai paha outou e, « Tera râ, mai te mea e, e mea ino te taata, nahea ïa ? »

A here ia ratou.

« Mai te mea e, e mea ino mau ratou ? »

A here ia ratou.

« Teie nei, mai te mea e, e rave mai ratou ? E mea ti‘a roa ïa ia‘u ia rave atoa i te hoê mea ? »

A here ia ratou.

« Ua rave i te ohipa ino ? »

Hoê â huru pahonoraa.

Faaite i te maitai.

A here ia ratou.

No te aha ? I roto i te mau papa‘iraa mo‘a ua haapii mai o Iuda e, « E aroha’tu i te tahi pae, ei haapa‘oraa ê ïa. »6

O vai te nehenehe e parau e, eaha te roaa ia tatou mai te mea e, e faaite tatou i te maitai ana‘e ?

E au mau taea‘e e te mau tuahine, e tae te evanelia a Iesu Mesia i ô mai i te pohe. Ua riro ta tatou ohipa i ô nei ei tuhaa iti no te mau mea rarahi a‘e e tae mai, e te ore e tae‘ahia i te feruriraa.

Ua matara te mau ra‘i i te peropheta Iosepha Semita. Ua ite oia i te Atua ora e i Ta’na Tamaiti, o Iesu te Mesia.

I to tatou nei anotau, te haere nei te hoê peropheta, te peresideni Gordon B. Hinckley na te ao nei e te horo‘a nei i te arata‘iraa no to tatou tau.

Te here nei to tatou Metua i te Ao ra ia tatou, no reira, e here atoa tatou i Ta’na mau tamarii.

Ia riro tatou ei haapa‘oraa no te maitai. E ti‘a anei ia tatou ia haapa‘o i te mau parau a te Faaora : « O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pĭpĭ outou na‘u, ia aroha outou ia outou iho. »7 Te faaite papû nei au i teie mau parau mau, na roto i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

1. Margarette McIntire Burgess, in Juvenile Instructor, Jan. 15, 1892, 66-67.

2. A hi‘o Mareko 12:30-31.

3. See John R. Talmage, The Talmage Story: Life of James E. Talmage – Educator, Scientist, Apostle (1972), 112-14.

4. Luka 6:37.

5. Mataio 7:2.

6. Iuda 1:22.

7. Ioane 13:35.

 
© 2008 Intellectual Reserve, Inc. All rights reserved.   Rights and use information.  Privacy policy