The Christus statueThe Church of Jesus Christ of Latter-day Saints Search | Feedback | Site Map | Help | Country Sites |
Haamataraa Te mau reo Tabula Ohipa Rahi
Amuiraa Rahi
April 2005
To tatou huru mau

To tatou huru mau

Elder Jeffrey R. Holland
No te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo

Te autahu‘araa o te Atua... e mea titauhia ïa no te tí’araa mau o te Ekalesia a te Atua, tei ia’na ana‘e ra ho‘i te reira.

Elder Jeffrey R. HollandUa ui te peresideni David O. McKay a 70 matahiti i ma‘iri a‘e nei, e tauturu noa â ïa oia i roto i te Peresideni Matamua no te Ekalesia, i teie uiraa i te naho‘a i putuputu mai no te amuiraa rahi: « Ahiri e uihia [outou] tata‘itahi i teie iho taime ia parau i roto i te hoê noa iho pereoda... te huru mau o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, eaha ïa o ta outou pahonoraa ? »

Ua parau oia, « Ta‘u pahonoraa, teie ïa... te mana mo‘a na roto i te heheuraa afaro. »1

Taua mana mo‘a ra, o te autahu‘araa mo‘a ïa.

Ua parau mai te peresideni Gordon B. Hinckley i to’ na iteraa papû a parau ai oia e, « [Te autahu‘araa] o te mana mo‘a ïa i horo‘ahia mai, e mea taa ê te reira mana i te mau mana atoa i ni‘a i te fenua nei... O te mana hoê roa i te fenua nei o te ore roa e mou i raro atu i te pohe... Ahiri aita teie mana, e piihia ïa te ekalesia i te hoê atu i‘oa, [te hoê ekalesia] aita e mana no te faatereraa i te mau ohipa a te Atua. »2

A maha hebedoma i ma‘iri a‘e nei, ua parau te peresideni James E. Faust i te mau piahi o te fare haapiiraa tuatoru no BYU i roto i ta ratou pureraa, « Na te [autahu‘araa] e haamata e e faatere i te mau ohiparaa atoa o te Ekalesia. Ia ore te mau taviri o te autahu‘araa, aita ïa e ekalesia. »3

E haamata vau i teie pô na roto i teie nau faahitiraa e toru (i roto e rave rahi atu â o te nehenehe e parau) no te haapapû maitai i te hoê parau faufaa: oia ïa e, te autahu‘araa a te Atua, to’na mau taviri, ta’na mau oro‘a, e to’na tumu mau e ta’na ohipa no te haamau i te ra‘i i te mea o tei haamauhia i te fenua nei, e mea titauhia te reira no te Ekalesia mau a te Atua, inaha ho‘i, tei ia’na ana‘e ra te reira, e mai te mea aita te reira, aita ïa e Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei.

Noa’tu eaha ta tatou mau tao‘a, mai te mea aita e autahu‘araa mo‘a e te mau oro‘a e faati‘ahia e ta’na mau taviri, e «faufaa ore-roa ïa » te fenua nei, te mau tumu no te oraraa tahuti, e te mau ohipa taato‘a a teie Ekalesia, ia au i ta te mau papa‘iraa mo‘a i parau, ei tu‘atiraa i te opuaraa rahi mure ore a te Metua.4

I teie matahiti faahanahanaraa no te 200raa o te mahana fanauraa o te peropheta Iosepha Semita e te 175raa o te faanahonahoraa o te Ekalesia, te hinaaro nei au i te faaite i to‘u iteraa papû e to‘u aau mehara no te reira: oia ho‘i te faaho‘i-faahou-raa mai o te autahu‘araa mo‘a, teie mana hanahana, teie tao‘a mana-hau-a‘e, e te ohipa rahi o ta’na e rave i roto i to tatou oraraa e i na pae e piti o te paruru.

Te ohipa faufaa a teie autahu‘araa i roto i te faatu‘atiraa o te mau tau e o te tau e a muri atu, ua ravehia ïa e te Faaora ma te papû a faanaho ai Oia i Ta’na Ekalesia i roto i te tahuti nei. Ua parau Oia i Ta’na Aposetolo paari a‘e o Petero e, « E e horo‘a’tu ho‘i au i te mau taviri o te basileia o te ao ra ia oe: e ta oe e haamau i raro nei, e haamau-atoa-hia ïa i te ao. »4 E ono mahana i muri mai, haere atura Oia e o Petero, Iakobo e o Ioane i ni‘a i te mou‘a i reira Oia i faahuru-e-hia’i i mua ia ratou. I reira te mau peropheta o te mau tau tuuraa evanelia i mutaa ihora, oia ho‘i o Mose e o Eliaha,5 i te fâraa mai ma te hanahana e i horo‘a mai ai i te mau taviri rau e te mau mana o tei vai ia ratou ra.

Tera râ, ua taparahi-pohe-vitiviti-roa-hia taua mau Aposetolo ra e aore râ, ua iriti-ê-hia mai ni‘a’tu i te fenua nei e te mau taviri o te autahu‘araa’toa, e te autahu‘araa atoa no na matahiti 1.400 ei hopearaa no te reira e aita faahou te mana o te Atua i rotopu i te tamarii a te taata nei. Area râ, taa-ê noa’tu i te semeio o teie tau apî e te aamu faahiahia, te faahanahana nei tatou i teie pô i te ho‘iraa mai o te mau ve‘a o taua mau tau râ i to tatou nei anotau e te faaho‘i-faahou-raa mai o te mau mana o ta ratou i mau na no te haamaitairaa o te mau taata atoa.

I te ava‘e me 1829, a iriti ai Iosepha Semita i te Buka a Moromona, ua ite oia i te parau no te bapetizoraa. Ua paraparau oia i to’na papa‘i parau ia Olive Kaudere, e ua taparu ‘u‘ana raua i te Fatu no teie nei ohipa. Teie ta Olive i papa‘i: « Ua rotahi to maua varua i roto i te pure, ia ite maua e, nahea maua ia farii i te mau haamaitairaa no te bapetizoraa e no te Varua Maitai... Ua imi ‘oi‘oi maua i... te mana o te autahu‘araa, e te mana no te faatere i taua autahu‘araa ra. »6

Ei pahonoraa i taua « pure mana ra », ua fâ mai Ioane Bapetizo, ma te faaho‘i mai i te mau taviri e te mau mana o te Autahu‘araa a Aarona tei horo‘ahia i to tatou feia apî tamaroa i roto i teie amuiraa i teie pô. Tau rii hebedoma i muri mai, ua ho‘i mai Petero, Iakobo e Ioane no te faahomai i te mau taviri e te mau mana o te Autahu‘araa a Melehizedeka, oia’toa te mau taviri o te faatereraa aposetolo. Ua patuhia te hoê hiero ia nehenehe te tahi mau ve‘a o te ra‘i ia haere mai, i reira, ua tupu i te 3 no Eperera, 1836, te hoê ohipa mai tei tupu na i ni‘a i te Mou‘a no te Faahuru-ê-raa, te hoê ohipa mai ta te peresideni Hinckley i faaau i te « Niniiraa o Kirtland » no te heheuraa, i reira te Faaora Iho, o Mose, o Eliaha, e o Elia i fâ mai ai ma te hanahana i te peropheta Iosepha Semita e Olive Kaudere ma te faaho‘i mai i te mau taviri e te mau mana o to ratou mau tau tuuraa evanelia i ni‘a i teie nei mau tane. Ua opani teie nei fâraa na roto i teie tuuraa parau mana-rahi: « No reira, ua tuuhia’tu te mau taviri no teie tau tuuraa i roto i to orua na rima. »7

E ere i te mea maere i to te peropheta Iosepha tuuraa i roto i te mau hiro‘a o to [tatou] faaroo e, « Te ti‘aturi nei matou e, [hou] te taata e a‘o ai i te evanelia e hou oia e faatere ai i te mau oro‘a no te reira, e mea ti‘a ia’na ia ma‘itihia e te Atua na roto i te tohu e te tuuraa rima o te feia i haamanahia. »8 Oia mau, e rahi atu â te titauraa a te faatereraa na roto i te mana mo‘a i te hoê noa faaauraa a te taata. Eita teie mana mo‘a e faatupuhia e te mau haapiiraa a te mau ekalesia e aore râ, a te hoê tomite o te hoê amuiraa. Aita roa, i roto i te ohipa tei haamanahia e te Atua, e mea ti‘a ia roaa te mana rahi a‘e i to te mau taata i roto i te mau amuiraa e aore râ, i ni‘a i te mau puromu e aore râ, i roto i te mau haapiipiiraa evanelia – o ta te tahi feia imi parau-ti‘a i ite e i faaite a‘e na e o tei faatupu atoa i te faaho‘i-faahou-raa mai.

Oia mau, te vai ra te tahi mau taata i taua tau ra, aita ratou i hinaaro ia parau to ratou mau orometua e, ua farii ratou i te mana, tera râ, te rahiraa o te taata, te imi ra ratou i te mana autahu‘araa horo‘ahia mai e te Atua, e no reira, ua pe‘ape‘a ratou ia feruri e, i hea e iteahia ai ia ratou te reira.9 No reira, i roto i taua huru varua ra, ua riro ïa te faaho‘iraa mai o te mana autahu‘araa na roto ia Iosepha Semita, ei tamărûraa i te pe‘ape‘a roa i roto i te mau taata tei feruri atoa i te mana‘o ta Charles Wesley i parau ma te taiâ ore.

E mea ohie roa te faatoro‘araa o te mau episekopo
Na roto noa i te mana‘o o te tane e aore râ, o te vahine:
Ua faatoro‘a o Wesley ia Coke,
Nava‘i râ i faatoro‘a ia Wesley ?10

No te pahono i teie uiraa fifi roa, tatou i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i faaho‘ihia mai, e nehenehe ta tatou e faatoro i te reni mana autahu‘araa e mauhia ra e te hoê diakono apî roa i roto i te paroita, te episekopo e peresideni nei i ni‘a ia’na, e te peropheta o te peresideni nei i ni‘a ia tatou paatoa. E haere teie reni i ni‘a roa mai te hoê fifi mutu ore e tae roa’tu i te mau melahi ra tei tonohia mai e te Tamaiti a te Atua, Oia iho atoa o te mau nei i teie horo‘a faito ore no te ra‘i mai.

E te hinaaro mau nei tatou i to te reira mau haamaitairaa – ei Ekalesia, ei taata e ei utuafare i roto i te Ekalesia nei. Teie te hoê faahoho‘araa:

Ua paraparau iho nei au i te aamu o te Ekalesia i te anotau o Kirtland. I te matahiti 1836 et 1837, ua faaruru teie Ekalesia apî tei faati‘ahia i te fifi rahi – no te pae faufaa moni, no te pae politita e te mau tafifiraa i rotopu i te mau melo iho. I roto i teie nei arepurepuraa, ua faauruhia Iosepha Semita ia tono i te tahi mau tane itoito (i te taato‘araa no te Pŭpŭ Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo) e poro-haere. E opuaraa taia ore, e taahiraa faauruhia, o tei paruru i te Ekalesia i te mau fifi rahi o taua anotau ra area râ, i te haamataraa, ua riro ïa ei hopoi‘a rahi no te Feia Mo‘a – mauiui no te feia o tei haere e poro e ei mea mauiui-roa’tu no te feia o tei faaea mai i te fare.

Teie te faahitiraa a Elder Robert B. Thompson:

« Ua tae mai te mahana revaraa no te mau peresibutero i Peretane, ua [tapae] atu vau i te fare o te taea‘e [Heber C.] Kimball no te haapapû i te mahana e [haamata‘i oia i to’na tere], no te mea, ua mana‘o vau e, e haere atu vau na muri iho ia’na no te roaraa e piti e aore râ e toru hanere maile, e tapae roa’tu ai i te fenua Canada no ta‘u ohipa i taua tau ra.

« No te mea e te hamama-rii ra te opani, ua tomo atu vau, e ua horiri to‘u tino i te mea o ta‘u e ite ra. Ma te mana‘o e e riro vau ei taata ooni, e mea ti‘a ïa ia‘u ia haere i rapae area râ, aita i nehenehe ia‘u ia ha‘uti. Te faaroo nei au i teie metua tane i te pûpûraa i to’na varua i... [te Atua, ma te taparû], Ia’na ‘tei aupuru i te manu, e tei faaamu i te oreba fanau‘a ia ta‘i ratou, ia haamana‘o e ia faaamu i ta’na mau tamarii e ia haapa‘o i te mau hinaaro o ta’na vahine ia haere ê atu oia. I reira, ua tuu oia i to’na na pu‘e rima i ni‘a i to ratou mau upoo na roto i te mana o tei tuuhia ia’na i roto i to’na piiraa mai te mau paterealeha ra, e ua horo‘a i te mau haamaitairaa a te hoê metua tane i ni‘a ia ratou... ma te titau i te utuuturaa e te parururaa a te Atua, a haere ai oia e poro i te evanelia i te hoê fenua ĕê. A [horo‘a ai oia i teie mau haamatairaa] e au to’na toparaa reo e ua mo‘e i roto i te oto no te feia e haaati ra [ia’na] o te [tamata nei i te haapuai ia ratou iho mai ta te mau tamarii, e ma te fifi atoa ho‘i]... Ua faaitoito faahou oia area râ, ua oto roa to’na aau no te faanuu atu â... Ua faaea rii oia, e... ua manii te roimata i ni‘a i to’na papari‘a, ei faaiteraa i te mau mana‘o o to’na aau. Ua parau te taea‘e Thompson e, e ere to‘u aau i te mea puai no te haavi ia‘u iho. Ua ta‘i atoa râ vau, e ua amui atu i to‘u mau roimata i to ratou. I te reira taime ua mauruuru vau i to‘u iteraa i teie ohipa i tupu. »11

Ua tupu tamau noa teie huru ohipa e rave rahi taime, tauasini taime i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei – te hoê feaaraa, te hoê titauraa, te hoê piiraa, te hoê ati, te hoê ma‘i, te hoê peperaa, te hoê pohe. Ua ite atoa vau i teie mau mea i roto i taua mau taime ra. Ua ite au i te mana o te Atua i roto i to‘u utuafare e i roto i to‘u mau piiraa. Ua ite na vau i te diabolo i te haavî-raa-hia e i te mau mea rii tumu i te haamamu-raa-hia. Ua ite au i te auraa no te haavîraa i te mau fifi rarahi e i te mau faataupupuraa. Ua ite au i te auraa no te melahi o te pohe i te « fariu-ê-raa. »12 Te fariiraa i te mana e i te faaohiparaa i te mana o « te Autahu‘araa Mo‘a, ia au i te Haapa‘oraa a te Tamaiti a te Atua »,13 o te hoê ïa haamaitairaa rahi roa no‘u e no to‘u utuafare i roto i teie nei ao. O te auraa ïa o te autahu‘araa ia tatara ana‘ehia i roto i te mau parau e i te mau iteraa.

Na roto i te aau mehara no teie mau haaamaitairaa, te apiti nei au ia outou e i te hoê pŭpŭ himene no te feia ora e no tei pohe i te himeneraa i roto i teie matahiti faahanahanaraa, « Auê te taata i Parau ia Iehova ! »14 – e o tei parau ia Adamu, Gabiriela, Mose e Moroni, Eliaha, Elia, Petero, Iakobo e Ioane, Ioane Bapetizo e rave rahi atu â.15 Oia mau « ua faatahinu-mau iho â Iesu i taua peropheta e taua Hi‘o ra. »16 Ia faaherehere maitai tatou, te feia apî e te feia paari, te mau tamaroa e te mau tane, te mau metua tane e te mau tamaiti i te autahu‘araa tei faaho‘ihia mai na roto ia Iosepha Semita, e na roto atoa i taua taata ra i faaho‘ihia mai ai te mau taviri o te autahu‘araa e te mau oro‘a, te mana no te huru atua e faaitehia mai ai e mai te mea aita râ, eita ïa e faaitehia mai.17 Te faaite papû nei au no ni‘a i te faaho‘i-faahou-raa mai te autahu‘araa, e « te huru mau » o te Ekalesia a te Atua o tei vai tamau na, na roto i te i‘oa o te Taata no’na teie autahu‘araa, oia te Fatu o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

1. I roto i te Conference Report, eperera 1937, 121.

2. « Priesthood Restoration », Ensign, atopa 1988, 71.

3. « Where Is the Church ? » devotional address, Brigham Young University, 1 no mati 2005, 8.

4. Mataio 16:19.

5. A hi‘o Mataio 17:1-3.

6. Faahitihia i roto Richard Lloyd Anderson, « The Second Witness of Priesthood Restoration », Improvement Era, septepa 1968, 20; haapapûraa i tuuhia’tu.

7. PH&PF 110:16; hi‘o atoa irava 1-15.

8. Hiro‘a Faaroo 1:5; haapapûraa apitihia’tu.

9. A hi‘o David F. Holland, « Priest, Pastor, Power », Insight, tau haapoheraa 1997, 15-22 no te hi’opo’a maitai i te mau parau no ni’a i te autahu’araa e vai i Amerika i te tau no te faaho’i-faahou-raa mai.

10. Faahitihia i roto i C. Beaufort Moss, The Divisions of Christendom: A Retrospect (n.d)., 22.

11. Faahitihia i roto i Orson F. Whitney, Life of Heber C. Kimball (1945), 108-9.

12. PH&PF 89:21.

13. A hi‘o PH&PF 107:1-3.

14. Te mau Himene, no. 16.

15. Ua paraparau o Iosepha Semita i te mau peropheta e te mau ve‘a e rave rahi no tera pae mai i te paruru. No tahi pae o ratou tei faaitehia i roto i te papa‘iraa mo‘a, a hi‘o PH&PF 128:20-21.

16. Te mau Himene, no. 16.

17. A hi‘o PH&PF 84:19-21.

 
© 2008 Intellectual Reserve, Inc. All rights reserved.   Rights and use information.  Privacy policy