The Christus statueThe Church of Jesus Christ of Latter-day Saints Search | Feedback | Site Map | Help | Country Sites |
Haamataraa Te mau reo Tabula Ohipa Rahi
Amuiraa Rahi
Eperera 2007
Te mau haamana‘oraa no te Fare Menemene

Te mau haamana‘oraa no te Fare Menemene

Peresideni Thomas S. Monson
Tauturu Matamua i roto i te Peresideniraa Matamua

A haamo‘a-faahou-hia’i teie nei fare i teie mahana, e faaite tatou i to tatou haamo‘a-faahou-raa i to tatou oraraa no te ohipa a to tatou Fatu e Faaora, o Iesu Mesia.

Peresideni Thomas S. MonsonE au mau taea‘e e au mau tuahine, te feia atoa o te faaroo mai nei i roto i teie ti‘ahapa e o te faaroo mai nei na roto i te mau rave‘a e rave rahi na te ao atoa nei, e mea oaoa roa na‘u ia ti‘a faahou atu â i mua ia outou i roto i teie nei fare nehenehe mau. I roto i teie nei amuiraa, aita’tu e mea maori râ, te iteraa i te varua o te feia mo‘a matamua o tei patu i teie nei fare haamoriraa nehenehe mau, e i te feia atoa o tei haa mai na roto i te mau matahiti e rave rahi no te faaherehere e no te faanehenehe i te reira.

Ua mana‘o vau aita i maoro a‘e nei i te mau ohipa faufaa tei rave rahi i roto i to‘u oraraa o tei amuihia i roto i te Fare Menemene no Roto Miti nei. Noa’tu râ te rahiraa o teie mau mea no te faahiti atu i teie mahana, te hinaaro nei râ vau i te faaite atu i te tahi.

Te haamana‘o nei au i te taime a piri mai ai to‘u bapetizoraa i te va‘uraa o to‘u matahiti. Ua paraparau mai to‘u mama no ni‘a i te tatarahapa e i te auraa no te bapetizoraa ; i reira, i te hoê mahana maa i te ava‘e no setepa matahiti 1935, ua tuu oia ia‘u i ni‘a i te hoê pereoo na te uira e faatere [tramway] no te tere i te vahi bapetizoraa o te Fare Menemene, aita i maoro a‘e nei, te vaira i unei i roto i teie nei fare. I taua mau tau ra, e ere i te peu matarohia e na te metua tane e bapetizo i ta ratou mau tamarii, no te mea hoi e, e ravehia teie nei oro‘a i te mahana maa po‘ipo‘i e aore râ, i te avatea, e tei ni‘a ïa te mau metua tane i ta ratou mau tino ohipa. Ua ahuhia vau i te ahu u‘ou‘o e ua bapetizohia vau. Te haamana‘o maitai ra vau i taua mahana ra mai te au ra e, o nanahi nei e i te oaoa o ta‘u i ite i te rave-raa-hia teie nei oro‘a.

I te mau matahiti i muri mai, a tavini ai au ei episekopo, ua riro vau ei ite no te tahi atu mau bapetizoraa i roto i te apoo no te Fare Menemene. Ua riro te reira ei mau taime taa‘e e te faauruhia, e na te reira i faahaamana‘o ia‘u i to‘u iho bapetizoraa.

I te ava‘e eperera i te mahiti 1950, ua haere maua to‘u hoa faaipoipo o Frances i te hoê amuiraa rahi no te Sabati avatea, tei faatupuhia i roto i teie fare. O te peresideni George Albert Smith ïa te peresideni no te Ekalesia, e i te opaniraa o te amuiraa, ua horo‘a oia i te hoê parau poro‘i faauruhia e te puai no ni‘a i te ti‘a- faahou-raa o to tatou Fatu e Faaora o Iesu Mesia. Hou râ oia a opani ai i to’na mau mana‘o, e au e, te faatae nei oia i te hoê faaararaa tohu. Teie ta’na i parau, « eita e maoro roa hou te mau ‘ati e tae ai i ni‘a i te opu fetii taata maori râ, ia tatarahapa oi‘oi. Eita e maoro roa hou milioni feia e parahi ra i te mau vahi atoa o te ao nei e pohe ai… no te mau mea e tae mai’ ». E mau parau faaararaa puai teie, no te mea e mea na roto mai i te hoê peropheta na te Atua.

E piti ava‘e e te afa i muri mai i taua amuiraa rahi ra, i te 25 no tiunu 1950, ua tupu te tama‘i i te fenua Korea—te hoê tama‘i o tei faatupu i te pohe tei mana‘ohia e 2 milioni e te afa taata. Na te ohipa i tupu i faahaamana‘o ia‘u i te parau a te peresideni Smith a parahi ai matou i roto i teie fare i taua mahana ra no te tau faatupuraa raau.

Ua haere au i te mau tuhaa no te amuiraa rahi e rave rahi i roto i teie nei ti‘ahapa, e ua faaitoito e ua faauru tamauhia e te mau parau a te mau taea‘e. E i te ava‘e atopa o te matahiti 1963, ua ani manihini mai te peresideni David O. McKay ia‘u i ta’na piha toro‘a e ua faatae mai i teie piiraa ia riro vau ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo. Ua ani maira oia ia tape‘a mo‘emo‘e i teie nei piiraa mo‘a, e ia faaite i ta‘u noa vahine, e ia haere mai au i te amuiraa rahi i roto i teie ti‘ahapa ia po‘ipo‘i a‘e, ia tai‘ohia’tu to‘u i‘oa ma te puai.

Ia po‘ipo‘i a‘e, ua haere mai au i roto i teie ti‘ahapa ma te papû ore e parahi ra ihea. No te mea ua riro na vau ei melo no te tomite haapiiraa utuafare na te autahu‘araa, ua faaoti au ia parahi i rotopu i te mau melo no taua tomite ra. Ite atura vau ia Hugh Smith hoê o to‘u mau hoa, e melo atoa oia no te tomite haapiiraa utuafare na te autahu‘araa. E ua ani maira ia‘u ia parahi i pihaiiho ia’na. Aita roa vau e nehenehe e faahiti atu ia’na i to‘u piiraa area râ, parahi ihora i raro.

I roto i te putuputuraa, ua paturuhia te mau melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e, inaha, ua tai‘ohia mai to‘u i‘oa. E au mau taua haereraa na roto mai i te amuiraa i mua ei haereraa fifi roa o to‘u nei oraraa.

Fatata e maha ahuru matahiti mai taua â amuiraa ra. Ia tae mai i te matahiti 2.000, ia haamo‘ahia teie nei pû amuiraa, ua riro ïa ei fana‘oraa na‘u i te horo‘a i te hoê hanere e hoê o te mau parau poro‘i o te amuiraa rahi mai teie atu pupite o teie fare, ma te tai‘o-ore i te mau parau poro‘i tei horo‘ahia i roto i te mau amuiraa na te mau pŭpŭ tauturu rahi e te tahi mau pureraa i faatupuhia i ô nei. To‘u mau mana‘o o teie mahana, ua ti‘ahia ïa i te hoê hanere e e piti ïa. Rave rahi mau iteraa no te pae varua o tei roaa ia‘u i roto i te roaraa o te mau matahi o ta‘u i ti‘a mai i ô nei.

I roto i te parau poro‘i o ta‘u i horo‘a i roto i te amuiraa rahi no te ava‘e atopa 1975, ua faauruhia vau i te paraparau i te hoê tamahine iti, rouru roa e te ehu, o te parahi ra i te tahua o teie nei fare. Ua ani au i te amuiraa ia hi‘o ia’na e ua farii au i te hoê faati‘araa no te parau o tei faaite mai ia‘u e, ua hinaaro mau teie nei tamahine iti i te poro‘i e vaira i roto i to‘u feruriraa no ni‘a i te faaroo o te hoê tamahine apî iti.

I te opaniraa o te putuuturaa, hoi atura vau i ta‘u piha toro‘a e te tia‘i noa maira te hoê tamahine iti apî o Misti White te i‘oa, e to’na mama ruau e te hoê o to’na paino vahine. A aroha’tu ai au ia ratou, o Misti teie tei parahi i ni‘a i te tahua e o ta‘u i faahiti i roto i ta‘u a‘oraa. E ua faaite maira e, te piri atura oia i te va‘uraa o to’na matahiti, e tei roto atoa i te feaa e e bapetizo anei e aore râ, aita. Ua hinaaro oia ia bapetizohia oia, e ua hinaaro atoa to’na na metua tupuna, no te mea e ora oia i piha‘i iho ia raua, ia bapetizohia oia area to’na metua vahine itoito rii, ua ani ïa ia tia‘i e tae atu i te ahuru ma va‘uraa o to’na matahiti no te feruri no ni‘a i teie opuaraa. Ua parau Misti i to’na na metua tupuna e, « mai te mea e haere tatou i te amuiraa i Roto Miti, e mea papû e e faaite mai te Metua i te Ao ra ia‘u i te mea e ti‘a ia‘u ia rave ».

Ua tere mai o Misti e to’na na metua tupuna e to’na paino vahine na Kalifonia mai i Roto Miti nei i te amuiraa e ua roaa to ratou parahiraa i roto i teie ti‘ahapa i te tuhaa amuiraa no te mahana maa avatea. E i to ratou parahiraa i reira i ite atu ai au ia Misti e e mea na reira to‘u opuaraa i te paraparau ia’na.

E a aparau noa’i matou i muri mai i te tuhaa amuiraa, parau mai nei te mama ruau o Misti ia‘u e, « te mana‘o nei au e te hinaaro nei Misti i te faaite ia oe i te tahi parau ». Parau mai nei teie nei tamahine iti maitai e, « e te taea‘e Monson, a a‘o noa’i oe i roto i te amuiraa, te pahono noa ra oe i ta‘u uiraa. Te hinaaro nei au ia bapetizohia ! »

Ua hoi teie nei utuafare i Kalifonia e ua bapetizo e ua haamauhia Misti ei melo no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Mai taua mau matahiti mai â, ua faaea parau-ti‘a noa Misti e te faaroo i roto i te evanelia a Iesu Mesia. Ahuru ma maha matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua haamaitaihia vau i te raveraa i to’na oro‘a faaipoiporaa hiero i te hoê taure‘are‘a maitai roa, e te faaamu nei raua e pae mau tamarii nehenehe roa, e te faaineine nei no te farii i te onoraa o te tamarii.

E au mau taea‘e e au mau tuahine e, te fana‘o faahou nei au i te ti‘a-faahou atu i te pupiti o teie nei ti‘ahapa i roto i teie nei fare o tei ruuruu ia‘u i te mau haamana‘oraa nehenehe mau. Ua riro teie nei ti‘ahapa ei tuhaa no to‘u oraraa—e ei tuhaa o ta‘u e poihere nei.

Ua faanahanahahia e ua mauruuru vau i roto i to‘u nei oraraa i te afa‘i faatuearaa i to‘u nei rima i te patururaa e iva mau peresideni no te Ekalesia ia faahiti ana‘ehia to ratou mau i‘oa. I teie po‘ipo‘i nei, ua amui atu vau ia outou na i te paturu-faahou-raa i to tatou peropheta here, te peresideni Gordon B. Hinckley. E mea oaoa e e mea fana‘o i te taviniraa i pihaiiho ia’na e te peresideni Faust.

A haamo‘a-faahou-hia’i teie nei fare i teie mahana, e faaite tatou i to tatou haamo‘a-faahou-raa i to tatou oraraa no te ohipa a to tatou Fatu e Faaora, o Iesu Mesia, o tei pohe ia ora tatou. Ia pee tatou i To’na taahiraa avae i te mau mahana atoa, o taïa pure haehaa, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia. Amene.

 
© 2008 Intellectual Reserve, Inc. All rights reserved.   Rights and use information.  Privacy policy