The Christus statueThe Church of Jesus Christ of Latter-day Saints Search | Feedback | Site Map | Help | Country Sites |
Home Gospel Library Worldwide Leadership Training Meeting: Supporting the Family Elder David A. Bednar

E mea faufaa te faaipoiporaa i roto i Ta’na faanahonahoraa mure ore

ELDER DAVID A. BEDNAR
No te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo

ELDER DAVID A. BEDNARTe parau haapiiraa no te faaipoiporaa

Ua a‘o papû mai te Peresideniraa Matamua ia tatou ia horo’a i to tatou tutavaraa rahi a‘e no te haapuai i te faaipoiporaa e i te utuafare. Aita teie nei haapiiraa i hinaaro-rahi-hia‘e nei i roto i te ao nei mai te hinaaro-roa-hia i teie nei mahana, i te mea e, te ruri‘ehia nei te parau no te mo‘araa o te faaipoiporaa, e te faaaueuehia nei hoi te utuafare.

Noa’tu e, te paturu nei te Ekalesia e ta’na mau faanahonahoraa i te faaipoiporaa e i te utuafare, eiaha ia mo‘ehia ia tatou teie parau faufaa rahi: Aita roa e rave‘a ê atu e aore râ, e faanahonahoraa e nehenehe e mono i te utuafare e aore râ, e rave i te mau ohipa tumu a te utuafare.1 No reira, i teie mahana e paraparau atu vau ia outou na mua roa, outou e te mau tane e te mau vahine, te mau tane e te mau vahine faaipoipo, e outou e te mau metua tane e te mau metua vahine—e i muri iho, outou e te feia faatere no te autahu’araa e no te mau pŭpŭ tauturu i roto i te Ekalesia. Ua titauhia vau ia paraparau ia outou i te ti‘araa faufaa rahi o te faaipoiporaa mure ore i roto i te faanahonahoraa no te oaoa a to tatou Metua i te Ao ra.

E faatumu tatou i te mana’o i ni’a i te haapiiraa tumu o te faaipoiporaa. To‘u hinaaro maori râ, na roto i te hi‘o-faahou-raa i te mau rave‘a mure ore e i te hoê faahaamana‘o-faahou-raa ia tatou e, o vai mau râ tatou nei, e eaha te tumu tatou i tae mai ai i te tahuti nei, no te horo‘araa i te avei‘a, te tamahanahanaraa, e te patururaa i te ti‘aturiraa no tatou paato‘a, noa’tu te huru o to tatou ti‘araa tivira e aore râ, to tatou huru oraraa. Te taa-ê-raa i rotopu i te mau haapiiraa no te faaipoiporaa e te huru mau o te oraraa i te mau mahana atoa, e au ïa e, e taime rahi roa no te riroraa ei mea aano area râ, e riro outou i te rave tamau noa e ia riro ei mea maitai a‘e i ta outou e mana‘o ra.

Te ani nei au ia outou ia haamana’o noa i teie mau uiraa i raro nei a aparau noa ai tatou i te mau parau tumu no ni’a i te faaipoiporaa mure ore.

Uiraa 1: I roto i to‘u iho oraraa, te rohi ra anei au ia riro ei tane e aore râ, ei vahine faaipoipo maitai a‘e e aore râ, te faaineine ra anei au ia riro ei tane e aore râ, ei vahine faaipoipo, na roto i te iteraa e i te faaohiparaa i teie mau parau tumu mau ?

Uiraa 2: Ei ti’a faatere no te autahu’araa e aore râ, no te pŭpŭ tauturu, te tauturu ra anei au i te feia o ta‘u e tavini nei ia ite ratou e ia faaohipa ratou i teie mau parau tumu mau, e na roto hoi i te reira, e puai ai to ratou faaipoiporaa e to ratou utuafare ?

Mai te mea e, e feruri maite tatou na roto i te pure i teie mau uiraa, e e hi’opo’a maite tatou i te mau auraa i roto i to tatou faaipoiporaa, e i ta tatou mau hopoi’a i roto i te Ekalesia, te faaite papû nei au e, e haamaramarama mai te Varua o te Fatu i to tatou mau feruriraa, e e haapii mai hoi oia ia tatou i te mau mea e titauhia ia tatou ia rave e ia haamaitai atu â (hi‘o Ioane 14:26).

No te aha e mea faufaa roa te faaipoiporaa

I roto i « Te utuafare: E Poro’i i to te Ao nei », ua haapii mai te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e, « ua haapaohia e te Atua te faaipoiporaa i rotopu i te tane e te vahine e ua riro te utuafare ei pû no te opuaraa a Tei Hamani no te hopea mure ore o Ta’na ra mau tamarii ».2 Te haapii mai nei teie parau faufaa o te faaararaa ia tatou i te auraa no te parau tumu o te faaipoiporaa e te haapapû atoa mai nei te reira i te faufaa matamua roa o te faaipoiporaa e o te utuafare i roto i te faanahonahoraa a te Metua. Ua riro te faatupuraa i te faaipoiporaa parau-ti’a ei faaueraa, e ua riro atoa hoi te reira ei taahiraa faufaa roa i roto i te parau no te faatupuraa i te auraa-taatiraa utuafare nehenehe o te vai e tae roa’tu i ô mai i te pohe.

E piti tumu parau haapiiraa faufaa o te tauturu ia tatou ia haro’aro’a i te tumu i riro ai te faaipoiporaa mure ore ei ohipa faufaa roa i roto i te faanahonahoraa a te Metua.

Tumu 1: E faati’a hope roa, e e haamaitai te varua o te tane e te varua o te vahine i te tahi e te tahi, e no reira, ua faataahia te tane e te vahine ia tupu apipiti raua e tae roa’tu i te faateiteiraa.

I roto ana‘e i te faanahoraa a te Metua no Ta’na mau tamarii e roaa ai te ite hope no ni’a i te huru e te faufaa mure ore o te faaipoiporaa. « Ua hamanihia te mau taata atoa—te tane e te vahine—i te hoho’a o te Atua. E mau tamaiti e e mau tamahine varua ana‘e ratou na te mau metua i te ra’i ra, e e huru e e haere’a hanahana to ratou ».3 Na roto i te faanahoraa rahi o te oaoa e ti’a ai i te mau tamaiti e te mau tamahine varua a te Metua i te ao ra ia farii i te tino tahuti, ia farii i te iteraa i te tino nei, e ia haere i mua e tae roa’tu i te maitai roa ra.

« Ua riro te apeniraa ei tuhaa faufaa no te hoê taata i roto i te parau no to’na huru e ta’na opuaraa no te oraraa hou teie oraraa, no teie oraraa tahuti nei, e no te ora mure ore »,4 e na te reira e faataa e, o vai râ tatou nei, no te aha tatou i tae mai ai i te fenua nei, e eaha ta tatou e rave, e eaha to tatou huru i muri a‘e. No te mau opuaraa hanahana i taa‘e ai te varua tane i te varua vahine, e i riro atoa ai hoi ei apiti au no te tahi e te tahi.

Ia oti te fenua i te hamanihia, ua tuuhia maira o Adamu i roto i te ô i Edene. Te mea faufaa rahi râ, ua parau te Atua e, e ere i te mea au ia vai noa te tane oia ana‘e ra (Genese 2:18 ; Mose 3:18), riro mai ra Eva ei apiti e ei tauturu no Adamu. Ua titauhia ia apiti te tane e te vahine i te varua, i te tino, i te feruriraa, e i te aau no te faatupu i te faanahonahoraa no te oaoa. Eita e ti’a i te tane oia ana‘e, eita atoa e ti’a i te vahine oia ana‘e, ia faatupu i te mau opuaraa o to raua ra hamani-raa-hia.

Na roto i te faaueraa hanahana, ua faanahohia te tane e te vahine ia tupu apipiti raua e tae roa’tu i te maitai roa ra, e i te îraa o te hanahana. No te mea hoi e, e mea taa‘e maitai to ratou huru e to ratou mau iteraa, e hopoi mai te tane e te vahine i roto i te taatiraa o te faaipoiporaa, i te mau hi’oraa e te mau iteraa taa‘e. E mea taa‘e te mau mea ta te tane e hopoi mai i ta te vahine, ua aifaito râ raua i roto i te faatupuraa i te hoêraa, e eita hoi te reira hoêraa e tupu na roto i te tahi atu huru raveraa . Na te tane e faati’a roa e e haamaitai roa i te vahine, e na te vahine e faati’a roa e e haamaitai roa i te tane na roto i to raua haapiiraa i te faaitoito e i te haamaitai te tahi i te tahi. Aita te tane i taa‘e i te vahine, aita atoa te vahine i taa‘e i te tane i te Fatu ra (1 Korinetia 11:11 ; i apitihia’tu te haapapûraa).

Tumu 2: Na roto i te faaueraa hanahana, ua titauhia te tane e te vahine no te tuu mai i te tamarii i te tahuti nei e no te faatupu i te hoê vahi maitai roa no te rave e no te faaamu i te tamarii.

Te faaueraa tei horo’ahia ia Adamu raua o Eva i tahito ra ia fanau faarahi e ia faaî i te fenua nei, te vai noa nei â te reira i teie mahana. « Ua faaue te Atua ia faaohipahia te mana mo’a o te poieteraa i te taata i rotopu ana‘e i te tane e te vahine i faaipoipohia ei tane e ei vahine faaipoipo ia au i te ture. Na te Atua i faataa i te rave’a no te faatupuraa i te ora tahuti nei ».5 No reira, ua riro te faaipoiporaa i rotopu i te hoê tane e i te hoê vahine ei reni haamanahia na roto hoi i te reira e ti’a ai i te mau varua i roto i te oraraa varua ia tomo mai i te tahuti nei. Na te haapaeraa hope roa i te ta‘otoraa te tane e te vahine hou te faaipoiporaa, e te haapa’oraa hope roa te tahi e te tahi i roto i te faaipoiporaa, e paruru i te mo‘araa o taua reni mo’a ra.

Te hoê fare e te vai ra i roto te hoê tane e te hoê vahine here tei faaipoipohia, o te vahi maitai roa a‘e ïa te reira e ti’a ai i te tamarii ia ora i roto i te here e te parau-ti’a—e i reira hoi te mau hinaaro pae varua e te pae tino o te tamarii e pahonohia ai. Na te taa‘eraa o te huru o te tane e te vahine e faatupu i te îraa o te taatiraa o te faaipoiporaa, e ua riro atoa te reira taa‘eraa o te huru o te tane e te vahine ei mea faufaa roa no te rave, no te faaamu e no te haapii i te mau tamarii. « Ua titauhia ia fanau te mau tamarii i roto i te oti‘a no te faaipoiporaa, e ia ravehia ratou e te hoê metua tane e te hoê metua vahine o te faatura i te mau fafauraa o te faaipoiporaa ma te haapa’o e hope roa ».6

Te mau parau tumu arata‘i

I hi’o iho nei tatou i te mau tumu no te faufaa o te faaipoiporaa mure ore i roto i te faanahonahoraa no te oaoa a te Metua, e na te reira mau tumu e horo’a mai i te mau parau tumu arata’i no te feia e faaineine nei e faaipoipo, no te feia tei faaipoipohia, e no ta tatou ohiparaa i roto i te Ekalesia.

Parau tumu 1: I roto ana‘e i te parau no te faanahonahoraa no te oaoa a te Metua e maramarama-maitai-hia ai te faufaa o te faaipoiporaa mure ore.

E mea pinepine tatou i te paraparau e i te haafaufaa i te faaipoiporaa ei taatiraa tumu no te sotaiete, ei niu no te hoê nunaa puai, e ei faanahonahoraa faufaa no te oraraa totiare e no te hiro‘a tumu. Tera râ, na te evanelia i faaho’ihia mai e tauturu ia tatou ia ite e, e ere i te reira ana‘e, te vai atu ra â !

Te paraparau nei paha tatou i te parau no te faaipoiporaa ma te ore e haapii ti’a roa i te faufaa o te faaipoiporaa i roto i te faanahonahoraa a te Metua ? Mai te mea e, e haafaufaa tatou i te parau no te faaipoiporaa ma te faatu’ati ore ia’na i ni’a i te haapiiraa ohie roa e te faufaa rahi o te faanahonahoraa no te oaoa, eita ïa te reira e horo’a papû mai i te arata’iraa, te parururaa, e aore râ, te ti’aturiraa, i roto i te hoê ao e haere tamau nei i roto i te papû ore e te ino. E mea ti’a ia tatou paato‘a ia haamana’o maitai i te haapiiraa a Alama—i horo’a mai hoi te Atua i te mau faaueraa i te tamarii a te taata nei, i muri a‘e i to’na faaiteraa’tu ia ratou i te faanahonahoraa no te faaoraraa (Alama 12:32 ; mau haapapûraa tuuhia’tu).

Ua faaite mai o Elder Parley P. Pratt ma te nehenehe i te mau haamaitairaa te roaa ia tatou ia haapii ana‘e tatou, ia maramarama ana‘e tatou, e ia rohi ana‘e tatou no te faaohipa i roto i to tatou oraraa i te parau haapiiraa o te faaipoiporaa.

« Na Iosepha Semita i haapii mai ia‘u e, nahea ia faafaufaa i te mau auraa here o te metua tane e te metua vahine, te tane e te vahine faaipoipo ; te taea‘e e te tuahine, te tamaiti e te tamahine.

« Mai roto mai ia’na to‘u haapiiraa e, e ti’a ia faahereherehia te vahine ta‘u i here no teie tau e no te tau e a muri noa’tu ; e te mana’o here o te aau o te taamu ia tatou te tahi e te tahi, no roto mai te reira i te pihaa o te here hanahana mure ore...

« Ua here au na mua a‘e nei, aita râ vau i ite no te aha. I teie nei râ, te here nei au—ma te viivii ore—e mana’o faateiteihia e te puai, o te faateitei i to‘u varua mai roto mai i te mau mea mo’e oioi noa o teie ao ino, e ia faariro i te reira mai te moana te aano... E parau poto noa vau e, e nehenehe ta‘u e here i teie nei na roto i te varua e na roto atoa i te ite.

« Noa’tu râ, i taua taime ra, ua amo rii noa a‘e to‘u taea‘e herehia o Iosepha Semita, ... i te hoê tuhaa iti no te paruru, e ua roaa ia‘u te tahi iteraa iti o te ao mure ore ».7

Tatou te mau tane e te mau vahine, tatou tei faaipoipohia, e tatou te mau ti’a faatere no te Ekalesia, te ite ra anei tatou e, i roto ana‘e i te faanahonahoraa no te oaoa a te Metua e maramarama ai te faufaa o te faaipoiporaa mure ore ? Na te parau haapiiraa o te faanahonahoraa e arata’i i te tane e te vahine ia ti’aturi, e ia faaineine ia ratou no te faaipoiporaa mure ore, e na te reira atoa faanahonahoraa e haamou i te mata‘u, e e faaupooti‘a i ni’a i te mau mea papû ore o te arata’i i te tahi mau taata ia faataere e aore râ, ia pato’i i te faaipoiporaa. Na te hoê atoa haro’aro’araa ti’a i te faanahonahoraa e haapuai i ta tatou faaotiraa ia faatura papû maite i te fafauraa o te faaipoiporaa mure ore. Ta tatou tuatapaparaa, ta tatou haapiiraa, e ta tatou faaite-papû-raa i roto anei i te utuafare, e i te Ekalesia, e faarahihia te reira, mai te mea e, e feruri hohonu tatou e ma te hope roa i ni’a i teie nei parau mau.

Parau tumu 2: Te titau nei Satane ia roohia te tane e te vahine i te ati mai ia’na ihora.

E aro e e taviri o Lucifero ma te tuutuu-ore i te mau parau haapiiraa tei riro ei mea faufaa roa no tatou tata’itahi, no to tatou utuafare, e no to te ao nei. I hea te enemi e faatumu ai i ta’na mau tama’îraa papû e te ino rahi ? Te haa nei Satane ma te tuutuu-ore no te haapoiri i te haro’aro’araa no ni’a i te apeni, no te haapuai i te faaohiparaa ma te paari ore e te parau-ti’a ore i te mana no te poieteraa i te taata, e no te pato’i i te faaipoiporaa ti’a—no te mea, na te Atua i haamau i te faaipoiporaa, e ua riro te utuafare ei mea faufaa i roto i te faanahonahoraa no te oaoa. E haere noa i te puairaa, i te pinepineraa e i te aravihiraa te aroraa a te enemi i ni’a i te faaipoiporaa mure ore.

No te mea hoi e, i teie mahana tei roto tatou i te hoê aroraa no te maitai o te faaipoiporaa e o te utuafare, i roto i ta‘u tai’oraa hopea a‘e nei i te Buka a Moromona, ua haapa’o maite au i te mau huru faaineineraa a te Ati Nephi i ta ratou mau aroraa i te mau Ati Lamana. Ua hi’o vau e, ua ite maitai te Ati Nephi i te opuaraa a to ratou mau enemi e no reira, ua faaineine ratou ia ratou no te farerei ia ratou (Alama 2:12–13 ; mau haapapûraa tuuhia’tu). A tai’o ai au e a tuatapapa maite ai au, ua ite a‘e ra vau e, te iteraa i te opuaraa a te enemi, o te reira te hoê taviri e titauhia hou te hoê faaineineraa maitai. E na reira atoa tatou i te feruriraa i te opuaraa a to tatou enemi i roto i te tama’i o te anotau hopea nei.

Ua faataahia te faanahonahoraa a te Metua no te horo’a i te arata’iraa i Ta’na mau tamarii, no te tauturu ia ratou ia oaoa, e no te faaho’i ia ratou Ia’na ra ma te hau. Ua riro te mau aroraa a Lucifero i te faanahonahoraa ei rave’a haapoiriraa i te mau tamaiti e i te mau tamahine a te Atua, ei faaoto-atoa-raa ia ratou, e ei tape’araa ia mau to ratou tere mure ore. Te hinaaro haavî o te metua o te mau haavare o te titauraa ïa ia roohia tatou paato‘a i te ati mai ia’na ihora (2 Nephi 2:27), e te haa nei oia no te faahuru ê i te mau tuhaa o te faanahonahoraa a te Metua, o ta’na i riri u’ana. Aita to Satane e tino ; eita oia e nehenehe e faaipoipo ; e eita to’na utuafare e roaa. Te tutava nei oia ma te tuutuu-ore no te haapoiri i te mau opuaraa i faataahia no te apeni, te faaipoiporaa e te utuafare. I te ao atoa nei te ite nei tatou i te tupuraa i te rahi te mau tapa’o faaiteraa i te manuïa o te mau ohipa a Satane.

Aita i maoro a‘e nei, ua tamata te diabolo i te amui i te mau mana’o hape no ni’a i te apeni e te faaipoiporaa ia haamanahia te reira e te ture. Ia hi’o ana‘e tatou i ô mai i te tahuti nei e i roto i te ora mure ore, e mea ohie roa ia ite e, te rave’a haavare ta te enemi e turu nei, eita ïa te reira e horo’a mai i te îraa o te itehia i roto i te taatiraa o te tane e o te vahine, eita te reira e arata’i ia tatou i roto i te oaoa o te hoê faaipoiporaa parau-ti’a, i roto i te oaoa o te oraraa fana’o, e aore râ, i roto i te haamaitairaa o te haereraa mure ore i mua.

Na roto i to tatou iteraa i te opuaraa a to tatou enemi, e mea ti’a ia tatou tata’itahi ia ara maitai i roto i ta tatou imiraa i te faaururaa no te iteraa e, nahea tatou ia paruru e ia faaora i to tatou faaipoiporaa—e nahea tatou ia haapii mai e ia haapii atu i te mau parau tumu ti’a i roto i te utuafare e i roto i to tatou mau piiraa no ni’a i te auraa mure ore o te apeni e no te ohipa a te faaipoiporaa i roto i te faanahonahoraa a te Metua.

Parau tumu 3: Te mau haamaitairaa hopea no te here e no te oaoa, e roaa ïa te reira na roto i te fafauraa o te faaipoiporaa mure ore.

O te Fatu o Iesu Mesia te tumu rahi i roto i te fafauraa o te faaipoiporaa. A hi’o na i te vairaa o te Faaora i ni’a i te oeoeraa o teie pae toru (triangle), te vahine i te hoê poro i raro e te tane i te tahi poro i raro. I teie nei, a feruri na eaha te ohipa e tupu mai i rotopu i te tane e te vahine ia « haere mai [raua] i te Mesia » ma te papû e ia maitai roa raua Ia’na (Moroni 10:32). Aua‘e te Taraehara, e na roto hoi i te Taraehara, e ti’a ai i te tane e te vahine ia haafatata te tahi i te tahi.

Mai te mea e, e umehia’tu te tane e te vahine faaipoipo (3 Nephi 27:14) i te Fatu ra, mai te mea e, e haapii raua ia tavini e ia here te tahi i te tahi, mai te mea e, e amui raua i roto i te mau mea atoa o te oraraa nei, e e tupu apipiti hoi e ia riro mai ei hoê, e mai te mea e, e haamaitaihia raua na roto i te faatahoêraa i to raua huru, te haamata ra ïa raua i te ite i te tupuraa o te mea ta to tatou Metua i te Ao ra e hinaaro nei no Ta’na mau tamarii. E roaa te oaoa hopea roa, oia hoi te tumu mau o te faanahonahoraa a te Metua, na roto i te raveraa e i te faaturaraa i te mau fafauraa o te faaipoiporaa mure ore.

Tatou te mau tane e te mau vahine, te mau taata faaipoipohia e te mau ti’a faatere no te Ekalesia, te hoê o ta tatou mau hopoi’a rahi roa, o te tautururaa ïa i te feia apî tamaroa e te feia apî tamahine ia ite e ia faaineine ratou ia ratou no te hoê faaipoiporaa parau-ti’a na roto i to tatou iho hi’oraa. Mai te mea e, e ite te feia apî tamaroa e te feia apî tamahine i te parau-ti’a, te haapa’o, te faatusiaraa, e te faaturaraa i te mau fafauraa i roto i to tatou faaipoiporaa, i reira taua mau feia apî ra e rohi atoa ai no te faatupu atoa i taua mau ture ra i roto i ta ratou faahoaraa e te faaipoiporaa. Mai te mea, e ite te feia apî e, ua faariro tatou i te hau e te au maitai o to tatou hoa mure ore ei ohipa matamua roa na tatou, e riro mai ïa ratou ei mau taata haapa’o ia vetahi ê, ei mau taata aau horo’a, ei mau taata tavini, e o te faatupu i te auhoaraa aifaito e te vai maite. Mai te mea e, e ite te feia apî tamaroa e te feia apî tamahine i te faatura, te aroha, te ti’aturi, e te here i rotopu i te tane e te vahine faaipoipo, i reira ratou e rohi atoa ai no te faatupu i te reira huru i roto i to ratou oraraa. E rahi ta te mau tamarii e ta te feia apî o te Ekalesia e apo mai na roto i te mau mea ta tatou e rave, e na roto i to tatou huru—noa’tu e mea iti roa ta ratou haamana’oraa i te mau parau ta tatou i parau.

Te vahi pe’ape’a râ, oia hoi, e rave rahi mau melo feia apî no te Ekalesia i teie mahana o te taiâ nei e o te topa nei i roto i to ratou tere no te tomo i roto i te faaipoiporaa mure ore no te mea, te ite nei ratou e rave rahi faataaraa te tane e te vahine i roto i te ao nei, e rave rahi fafauraa tei ofatihia i roto i to ratou utuafare e i roto i te Ekalesia.

E ere te faaipoiporaa mure ore i te hoê faaauraa mana no teie noa nei tau o te nehenehe e faahope i te mau huru taime atoa e fatata no te mau huru tumu atoa. Ua riro râ te reira ei fafauraa mo’a i mua i te Atua o te vai no teie tau e no te tau e a muri noa’tu. Eiaha te faaroo e te haapa’o i roto i te faaipoiporaa ia riro noa ei mau parau aminamina tei faahitihia i roto i te mau a’oraa ; ia riro râ te reira ei mau ture papû i roto i to tatou iho faaipoiporaa.

A feruri na i te faufaa o to tatou iho hi’oraa, te ite ra anei tatou i te tahi mau vahi e ti’a ia haamaitaihia ? Te faauru mai nei anei te Varua Maitai i to tatou varua e te tamàrû mai nei anei i to tatou aau—e te faaitoito mai nei anei ia tatou ia haa e ia riro mai ei taata maitai a‘e ? Tatou te feia faatere no te autahu’araa e no te mau pŭpŭ tauturu, te faatumu nei anei tatou i ta tatou mau haaraa i ni’a i te haapuairaa i te faaipoiporaa e te utuafare ?

E titau te tane e te vahine faaipoipo i te taime no te faaitoito amui ia raua iho, e tae noa’tu i to raua utuafare i mua i te mau tama’iraa a te enemi. Mai te mea e, e faaitoito tatou ia faarahi i to tatou piiraa i roto i te Ekalesia, ua riro anei te reira ei pato’iraa opuahia ia ore te tane e te vahine faaipoipo, te metua vahine e te metua tane ia rave faaoti i ta ratou mau hopoi’a mo’a i roto i te utuafare ? Ei hi’oraa, i te tahi taime aita anei tatou e faatupu nei i te mau apooraa e te mau faaoaoaraa faufaa ore o te haafifi i te mau auraa faufaa i rotopu i te tane e te vahihe faaipoipo—e tae noa’tu i te mau auraa i rotopu ia raua e ta raua mau tamarii ?

Mai te mea e, e feruri maite tatou i ni’a i teie nei mau uiraa, te ti’aturi nei au e, e tauturu te Varua i teie nei â, e e tamau noa oia i te tauturu ia tatou ia ite i te mau mea tei titauhia ia tatou ia rave i roto i te utuafare e i roto i te Ekalesia.

Te mau rave‘a tauturu pae varua ta tatou e hinaaro

E hopoi’a na tatou ia haapii e ia maramarama i te parau haapiiraa o te faanahonahoraa, ia paturu e ia riro ei hi’oraa no te hoê faaipoiporaa parau-ti’a, e ia haapii i te mau parau tumu ti’a i roto i te utuafare e i roto i te Ekalesia. E riro paha tatou i te feruri e, e maraa anei ia tatou te reira mau hopoi’a. E taata noa tatou nei tei titauhia ia faaoti i te ohipa hau roa i te faahiahia.

E rave rahi matahiti i teie nei, e mea rahi roa ta maua ohipa, maua te tuahine Bednar e o vau nei, i te tamataraa i te faaoti i te mau titauraa e rave rahi o te hoê utuafare apî e te ohipa—e te mau titauraa o te Ekalesia, o te toro’a ohipa, e o te mau hopoi’a no te oraraa tivira. I te hoê pô, ia taoto te tamarii, ua paraparau maoro a‘era maua no ni’a i te huru o to maua faaotiraa i ta maua mau ohipa faufaa matamehai. Eita e mo’ehia ia‘u to Susan parauraa mai ia‘u e, e metua tane maitai roa vau, e taata maitai i te imiraa i te ora , e taata paruru maitai, e e taata faatere maitai no te autahu’araa—e te vai ra te tahi vahi i roto i to‘u ti’araa tane faaipoipo e ti’a ia haamaitaihia ! Ua faaite atoa mai oia i ta’na titauraa ia taui i te tahi mau mea i roto i to’na ti’araa ei vahine. Ua faauruhia maua toopiti ia apo mai i te hoê haapiiraa no ni’a i te tauiraa i te huru o te oraraa ; inaha, aita maua e horo’a papû maitai nei i te puai no te faaetaeta i to maua faaipoiporaa mure ore—te ohipa faufaa roa a‘e i te mau ohipa atoa. Ua ite a‘era maua e, eita maua e farii i te mau haamaitairaa i fafauhia mai no te oraraa mure ore mai te mea e, eita maua e faatura hope roa i te fafauraa ta maua i rave i te tahuti nei. Ua faaoti a‘era maua ia rave e ia riro ei tane e ei vahine faaipoipo maitai a‘e. Na roto i taua haapiiraa ra tei apohia mai e rave rahi matahiti i teie nei, ua tupu te hoê tauiraa rahi i roto i to maua faaipoiporaa’.

E horo’a mai te haapiiraa nehenehe e te ohie no ni’a i te faanahonahoraa no te oaoa, i te mau iteraa mure ore faufaa rahi—e e tauturu atoa hoi te reira ia tatou ia ite i te faufaa o te faaipoiporaa mure ore. Ua haamaitaihia tatou i te mau rave’a pae varua ta tatou e titau nei. Tei ia tatou nei te îraa o te parau haapiiraa a Iesu Mesia. Tei ia tatou nei te Varua Maitai e te heheuraa. Tei ia tatou nei te mau oro’a faaora, te mau fafauraa e te mau hiero. E autahu’araa e e peropheta to tatou. E papa’iraa mo’a ta tatou, e te mana o te parau na te Atua. E tei ia tatou nei te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hopea nei.

Te faaite papû nei e, ua haamaitaihia tatou i te mau rave’a pae varua atoa ta tatou e titau nei no te haapii mai, no te haapii atu, no te haapuai, e no te paruru i te faaipoiporaa parau-ti’a—e e nehenehe hoi ta tatou e ora amui i roto i te oaoa ei tane e ei vahine faaipoipo, e ei utuafare e a muri noa’tu. Na roto i te i’oa o te Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

1. Hi‘o i te rata a te Peresideniraa Matamua, 11 no fepuare 1999 ; hi‘o Liahona, Titema 1999, 1.

2. « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao Nei », Liahona, Atopa 2004, 49.

3. Liahona, Atopa 2004, 49.

4. Liahona, Atopa 2004, 49.

5. Liahona, Atopa 2004, 49.

6. Liahona, Atopa 2004, 49.

7. Autobiography of Parley P. Pratt, nene‘iraa a Parley P. Pratt tamaiti (1938), 297–98.

 
© 2008 Intellectual Reserve, Inc. All rights reserved.   Rights and use information.  Privacy policy